|
Istoricul Baschetului Muresean
Basketul romanesc si respiratia lui Tg. Mureseana
Partea V
Mihai Corui, 27 mar 2004 (basket.ro)
Anul 1954 este anul în care Niculae Viciu(n.1939)
a debutat în basket la liceul Papiu Ilarian din Tg.Mureş la echipa
de juniori Tânărul dinamovist din acelaşi oraş, având ca
primi antrenori, doi cunoscuţi antrenori internaţionali, Bela
Koos şi Gh.Fulop. La numai 17 ani este promovat în formaţia
divizionară A, Dinamo Tg.Mureş, având drept colegi de echipă
basketbalişti consacraţi ca Fulop, Koos, Kadar, Berekmeri şi
alţii… Între anii 1957-1959 urmează cursurile Şcolii tehnice
de construcţii din Cluj, unde are parteneri de competiţie pe
cunoscuţii Vizi, Bugnariu, Radu, Chioreanu, iar ca antrenor, pe Al.Şerban.
După încheierea studiilor
universitare, Viciu este convins de să se transfere la Bucureşti
şi să joace la cunoscutul club Dinamo, alături de internaţionalii
Novac, Giurgiu, Spiridon, Kiss, şi mai târziu, Diaconescu, avînd
la pupitru pe unul din cei mai desăvârşiţi antrenori pe
care i-a avut, prof. Dan Niculescu. De altminteri, recapitulând astazi
numeroşii antrenori cu care a colaborat, Viciu acordă cea mai
mare consideraţie antrenorului cu care a câştigat trei titluri
naţionale. Să reamintim doar trei momente de vârf din cariera
acestui mare sportiv. În ediţia 1970/1971 Viciu, component pe atunci
al echipei Universitatea Timişoara, a realizat 39p la întâlnirea de
la Bucureşti în compania formaţiei Dinamo(fosta sa formaţie),
partidă pe care a pierdut-o numai după prelungiri(83-80). În
timpul desfăşurării turneului de sală, in periada
aceleiaşi ediţii de campionat, Viciu a fost a nu ştiu câta
oară cel mai bun jucător de pe teren şi principalul autor
al revanşei Universităţii împotriva lui Dinamo (76-66).
În sfârşit, în următorul campionat, acelaşi jucător
nemaipomenit reuşeşte o performanţă uluitoare, înscriind
într-un singur meci 53 de puncte, la el acasă, la Târgu Mureş,
demonstrînd ca astfel rămâne cel mai eficace jucător român al
campionatului nostru naţional.
Insă cele mai de apreciat
calităţi ale jucătorului Niculae Viciu, acest valoros basketbalist,
sunt modestia, constanţa în comportare, fair-play-ul şi mai
ales atitudinea sa disciplinată în terenul de joc. Un exemplu în
plus la cele spuse mai devreme sunt statisticile şi procentajele
deosebite pe care acest jucător le-a reuşit. La aruncările
din acţiune el reuşea 58-60%, reuţite ce mă scutesc
de orice comentariu. Niculae Viciu a fost coşgeterul diviziei noastre
naţionale timp de trei ani consecutiv, dovedind astfel o constanţă
pe care nimeni nu a mai reuşit-o după aceea. A fost şi
rămâne pentru mulţi jucători actuali, un exemplu de atitudine
şi comportament sportiv în joc, iar în ceea ce priveşte realizările
sale sportive, un etalon greu de atins de către oricine.
Scriind aceste rânduri nu pot
să nu fiu trist la gândul că anii de glorie ai basketului nostru
târgumureşan, au trecut, iar speranţele noastre se destramă
în faţa prezentului şters, lipsit de măreţie şi
glorie. Anul 2004 ne găseşte fără nici o echipă
în divizia A, deoarece nu sunt bani pentru aceasta. Oare acesta este preţul
pe care trebuie să-l plătim pentru ca societatea noastră
să se transforme? Faptul de a nu avea acces la sport şi cultură
ne face mai buni? Oare sportul tărgumureşean nu a contribuit
la dezvoltarea în general a întregii noastre societăţi? Vă
spun că sunt consternat în faţa realităţii dure a
prezentului. Ştiu că demult nu au fost vremuri mai vitrege pentru
basketul din Tg.Mureş. Măreţia trecutului oraşului,
cu toate cele 4 echipe de basket în divizia A de atunci, i se opune nepăsarea
prezentului cu cele zero echipe divizionare. Mai mult de atât, sportivii
noştri juniori pleacă spre alte centre din ţară pentru
a putea juca basket de calitate. Nicicând sala sporturilor din Tg.Mureş
nu a fost mai goală decât acum. Stimaţi cititori, basketul este
parte componentă a vieţii noastre, el ne îmbogăţeşte
spiritul, ne educă tinerii, ni-i pregăteşte pentru viaţă
şi realitate. Nu-l lăsaţi să moară, ştiu
că nu o s-o faceţi!
|
